Impresii despre proiect (8)

Bun regăsit 🤗

Știți, oare , cat de importantă este comunicarea verbală ? Corectitudinea limbajului folosit ?

Vă prezentăm, de această dată, cum se vede proiectul nostru “Calitate și incluziune prin educație “ prin ochii colegei noastre Andreea-Maria Hideg, logoped.

“ Am desfășurat activități cu beneficiari din mai multe unități de învățământ: CSEI „Alexandru Roșca”, Școala Gimnazială „Daniela Cuciuc”, Școala Gimnazială Bodești, Școala Gimnazială Tupilați, Școala Gimnazială Făurei, Școal Gimnazială Sagna, Școala Gimnazială Gherăești, Școala Gimnazială Miroslovești (jud. Iași).  Au fost evaluați logopedic în jur de 200 de elevi de școală primară si gimnazală, dar s-au pretat pentru terapia logopedică aproximativ 135 de copii, cu vârste cuprinse între 7 și 16 ani.

În principal am aplicat terapia ludică adaptată fiecărui elev in parte, respectiv grupurilor de copii. Am urmărit sa dezvolt auzul fonematic, lateralitatea, spațialitatea si temporalitatea, atenția și memoria auditivă sau conștiința fonologica prin diferite jocuri de atenție sau neuro gimnastică . Cea din urmă(cu activități de genul „du mana stanga la urechea dreaptă” sau „mâna stângă sus si mana dreapta la șold”) împreună cu exercițiile specifice de stimulare a atenției auditive (copiii trebuiau sa identifice sursa și numărul unor sunete produse de diferite obiecte și texturi: o bătaie în ușă de lemn, 3 pocnete de degete sau o bătaie în geam) au fost cele mai apreciate de copii, pt ca s-au simțit stimulați și și-au însușit cunoștințele de schemă corporală într-un mod distractiv , non academic, unde nu au existat presiuni asupra lor.

Ce mi-am dorit în cadrul proiectului, am și reușit, în mare parte, și anume ca acești copii sa conștientizeze importanța comunicării în relațiile cu cei din jur și faptul că această comunicare se desfășoară pe mai multe paliere ale vieții de zi cu zi, atât în mediul familial cât și în mediu academic, școlar.   Totodată, copiii cu deficiențe de vorbire și-au corectat sau au început sa automatizeze corect sunetele, pronunția sau dicția, fapt care a pornit de la găsirea unei motivații în îmbunătățirea acestor aspecte, și care sper ca va continua și după terminarea proiectului.

In general, toți beneficiarii proiectului au avut o evoluție bună,  fapt verificabil în pronunția lor, dar și în modul de a interacționa cu ceilalți. De exemplu V,  un băiat de clasa a 3 a, cu un frate cu Tsa,  era marginalizat sau se izola chiar el, din cauza stimei de sine scăzute și a unei ușoare bâlbâieli. In urma colaborării atât cu dna psiholog, cât și cu logopedul, a început sa fie mai sociabil și mai inclinat spre relaționarea cu copiii de varsta lui.

Un alt exemplu ar fi M.,  un baiat de clasa a 2 a, care avea dislalie simplă ( capacism – inlocuia  pe „c” cu „t” – spunea „atasă” in loc de „acasă”) și care, in urma efectuării exercițiilor de miogimnastică și gimnastică linguală, îl spune acum pe „c” în mod corect, integrându-l bine în pronunția cuvintelor.  Evident, pt automatizarea sunetelor nou corectate, trebuie timp și atenție chiar din partea copiilor, pentru rezultate optime permanente.

Consider că astfel de proiecte sunt foarte utile , mai ales în mediul rural, unde trebuie sa se urmărească conștientizarea tuturor (de la primar până la locuitori, la părinți,  elevi si viitori elevi) a importantei educației, a sănătății psihice și emoționale a întregii comunități, și a valorilor după care ar trebui sa se ghideze o societate pentru a fi mai bună, nonconflictuală  și bazată pe respect, compasiune și empatie ! “ a spus Andreea Maria Hideg- logoped .